Stau la birou si in fata mea se afla o foaie imensa, alba, care se mareste din ce in ce si vrea sa ma inghita. Ma uit in jur, totul e alb-negru, totul, doar eu sunt singura pata de culoare. Ma uit pe geam, un peisaj monocromatic dintr-un film mut se intinde inaintea mea. De ce masinile nu fac zgomotul specific? De ce tacerea grea imi apasa urechile? Refuz sa mai aud mizeriile pe care gurile murdare ale oamenilor le tipa ostentativ in urechea mea. Refuz sa ma alatur multimii care se ineaca in mediocritate. Oamenii par facuti la indigo; acelasi suflet incapabil de innobilare, aceeasi gandire inglodata de indoctrinari, aceleasi buze inmuiate in siropul ieftin al barfei. Nimic nu le scapa. Inghit orice informatie ca un caine flamand. Se agata cu mainile uscate de hainele tale si te trag in jos, inspre ei cu un ranjet multumit pe fata. Vreau altceva. Vreau o lume in care toti au o sansa, vreau o lume in care nu buzunarul si obrazul gros sunt prioritati in viata. Vreau sa nu mai fiu abordata pe strada de incompetenti imbracati in singura pereche de pantaloni de trening pe care o au. Se uita la tine cu un zambet prostesc de gigolo, cu ochii spalaciti si holbati din cauza greutatii intunericului ce le apasa creierul si spune "Buna papusa!" Apoi vezi cum gura oribila i se largeste de satisfactie. Ce o fi crezand? Ajung si eu sa spun ca o persoana apropiata "Tare as vrea sa le sparg capul sa vad ce au in el."
Vad copii desculti, murind de frig prin ganguri intunecate, vad marionete imbracate in imitatii de haine de firma cum isi intind grasimea pe banchete scumpe de limuzina. Mi se face scarba de lumea asta. Unde s-a dus demnitatea, educatia, cultura? De ce oamenii au involuat intr-un asa hal incat sa nu mai aiba respect de sine? ...
Simt cum incet, incet ma retrag in propriul meu corp si ma gasesc stand in fata aceleiasi ferestre cu acelasi peisaj monocromatic in fata ochilor... si observ ceva nou. Alte pete de culoare, putine... foarte putine, se zbat si incearca sa se desprinda din multimea alb-negru. Unii cad inapoi, iar altii reusesc.
Vreau sa ma alatur acestora din urma...


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu